Momentul critic al Americii

De la fondare și până în prezent, Statele Unite ale Americii au reprezentat un reper esențial al speranței, având libertatea religioasă și de exprimare ce nu puteau fi observate în alte părți ale lumii.

Ceea ce mulți nu au reușit să înțeleagă este că, în ultimele decenii, în această mare națiune s-a infiltrat încet spectrul comunismului.

Pe fondul acuzațiilor de fraudă electorală și a neregulilor electorale, credibile, SUA se găsește acum pe punctul de a cădea în abisul comunist.

Spectrul comunist a dat naștere regimurilor din Uniunea Sovietică, Cuba, Coreea de Nord și China. Ideologia sa totalitară nu încearcă să contribuie la înflorirea umanității ci, mai degrabă, caută să preia controlul asupra ei.

Preluarea treptată a Occidentului a fost efectuată la lumina zilei. Așa cum a scris poetul francez Charles Baudelaire în 1864, „cel mai mare truc al Diavolului” este să te convingă că nu există.

În timpul Războiului Rece, lumea a fost împărțită între două tabere: una militară, cealaltă politică. Cu toate acestea, în timp ce sistemele lor sociale păreau diametral opuse, același proces se desfășura de ambele părți, dar sub forme diferite.

Mulți comuniști revizioniști în stil occidental, socialiști, fabianiști, liberali și progresiști ​​au respins în mod public modelele sovietice și chineze, în timp ce eforturile lor au condus societatea pe calea spre o structură socială care nu este diferită de cele din Uniunea Sovietică și China. Și asta s-a întâmplat pentru o mare parte a lumii occidentale.

Occidentul a răsuflat ușurat în 1989 la căderea Zidului Berlinului, și câțiva ani mai târziu, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.

Cu toate acestea, spectrul comunismului nu a dispărut niciodată.

A continuat să prospere în China, cea mai populată națiune din lume. Și cu toate că Războiul Rece s-a încheiat, mișcarea comunistă internațională nu și-a încetat niciodată eforturile pentru a-și atinge obiectivul global de dominație a întregii lumi.

În timp ce regimurile comuniste și-au continuat dictaturile rigide, politica partidelor din societățile democratice a ajuns într-un moment de criză. Comunismul a exploatat lacunele din sistemele politice și juridice ale națiunilor democratice prin manipularea principalelor partide politice.

Acum, acest efort de câteva decenii aproape că a reușit.

Socialismul – etapa preliminară a comunismului

Socialismul a făcut întotdeauna parte din marxism și din mișcarea comunistă internațională, Vladimir Lenin declarând că, „Scopul socialismului este comunismul”. În statele democratice, socialismul erodează încet libertățile oamenilor prin legislație.

În Occident, procesul de înființare a unui sistem socialist durează decenii sau generații, amorțind treptat oamenii și făcându-i ignoranți și obișnuiți cu socialismul. Finalul demersurilor socialiste implementate treptat, prin mijloace „legale”, nu diferă de cel al omologilor lor violenți.

În mod inevitabil, socialismul suferă o tranziție către  comunism, oamenii fiind în mod continuu privați de drepturi, până când, în final, ceea ce rămâne este un regim tiranic, autoritar.

Socialismul folosește ideea de garantare a egalității prin legislație, dar acest obiectiv aparent nobil este împotriva firii. În circumstanțe normale, oamenii diferă, în mod natural, în ceea ce privește credințele lor religioase, standardele morale, alfabetizarea funcțională și culturală, educația, inteligența, forța, diligența, simțul responsabilității, agresivitatea, inovația, antreprenoriatul și în multe altele.

În realitate, instituirea egalității de către socialism trage moralitatea în jos și îi privează pe oameni de libertatea de a se îndrepta spre bunătate.

Socialismul folosește „corectitudinea politică” pentru a ataca discernământul moral fundamental și a-i forța, în mod artificial, pe toți să fie egali. Acest lucru a fost făcut odată cu legalizarea și normalizarea oricărui fel de discurs antitetic și profan, a perversiunilor sexuale, a artei demonice, a pornografiei, a jocurilor de noroc și a consumului de droguri.

Rezultatul este o discriminare împotriva celor care cred în Dumnezeu și aspiră la elevarea morală, cu scopul de a-i marginaliza și, în cele din urmă, de a scăpa de ei.

Agendele de stânga și alte agende periculoase au reușit să dobândească o astfel de influență dominantă în țările occidentale, în mare parte datorită ajutorului mass-media. În țările conduse de regimuri comuniste, toată presa este supusă cenzurii statului, dacă nu este controlată direct de partidul comunist. În alte locuri, datorită intereselor ei financiare, mass-media a căzut sub influența părtinirii partizane. Rapoartele și discursurile oneste sunt îngropate de un potop de senzaționalism, de semnalare a virtuților politice și de știri false.

În această perioadă, în întreaga lume, mișcările socialiste și comuniste au profitat de problemele economice și de pandemie pentru a ajunge pe poziții de influență, cu scopul final de a răsturna ordinea socială existentă.

Acum vedem acest lucru și în Statele Unite.

Statele Unite au mers prea departe cu ideologia socialistă. Mass-media principală susține ideile egalității și urmează atacurile Partidului Comunist Chinez (PCC) asupra Americii. Generațiile tinere de americani au ajuns să vadă socialismul într-o lumină favorabilă și sunt printre cele mai febrile în participarea la proteste și revolte menite să distrugă moștenirea culturală străveche.

Între timp, în general, societatea a ajuns să sprijine ideea că guvernul ar trebui să ofere asistență medicală, educație și, eventual, să susțină costul vieții. Cu intenție sau fără să știm, ne schimbăm treptat libertățile cu un sistem care controlează oamenii.

Socialismul și comunismul revendică total posesiunea asupra tuturor bunurilor și a ființelor umane și cer oamenilor să renunțe la credința lor în  divinitate și să ia statul drept Dumnezeu.

America, locul întemeiat pe credința fundamentală în libertate, a devenit o țară în care libertatea este trădată. Această gândire a ajuns acum să nu mai existe, odată cu alegerile din 2020 și acuzațiile de fraudă ale alegătorilor, credibile.

Națiunea care va beneficia cel mai mult de acest lucru este China, unde PCC a condus brutal țara de mai bine de 70 de ani, ducând la moartea nenaturală a cel puțin 65 de milioane de oameni.

Pentru China comunistă, Statele Unite au stat întotdeauna în calea obiectivului comunist de control global. Scopul regimului comunist a fost întotdeauna să răstoarne Statele Unite și să devină puterea dominantă în lume.

Timp de decenii, regimul comunist a lucrat pentru atingerea acestui obiectiv, iar acum este pe cale de a-l  atinge.

Metodele sale de subversiune sunt sofisticate și profunde. Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat în iulie că agenția are aproape 2.500 de investigații de contrainformații deschise legate de China și că agenția deschide una nouă la fiecare 10 ore.

Cu toate acestea, creșterea influenței Chinei a fost oprită și chiar inversată sub administrația Trump, care a recunoscut amenințarea mortală a PCC pentru Statele Unite. Secretarul de stat Mike Pompeo a descris PCC drept „amenințarea centrală a vremurilor noastre”. S-a depus un efort la nivel național pentru a scăpa Statele Unite de influența PCC, precum și pentru a contracara agresiunea partidului în străinătate. Este de la sine înțeles că regimul comunist chinez poate câștiga foarte mult de pe urma sfârșitului președinției Trump.

O bătălie între bine și rău

Comunismul îi învață pe oameni să înlocuiască credința în Dumnezeu cu ateismul și materialismul.

În consecință, în lumea de astăzi, criteriile pentru discernerea binelui și răului au fost inversate. Dreptatea este prezentată ca răutate și viciul drept compasiune.

Până la începutul secolului al XX-lea, gândirea ateistă și antitradițională începuse să se infiltreze treptat în programa școlară, fiind facilitată de pedagogi de stânga care se infiltraseră în mediul academic și dominau politica educațională.

Publicului îi este insuflată o conștiință modernă și este mobilizat pentru a domina minoritatea oamenilor care se încăpățânează să se agațe de tradiție. Intelectualii critică dur culturile populare ale întregii lumi, promovând prejudecăți înguste în rândul unui public indiferent. Conceptele de gândire critică și creativă sunt denaturate pentru a-i stârni pe cei din generația tânără împotriva autorității, împiedicându-i să absoarbă cunoștințele și înțelepciunea culturii tradiționale.

În țările comuniste, după masacrul celor care purtau torța culturii tradiționale, cea mai mare parte a populației a fost îndoctrinată să participe la revoluție. După ce PCC a preluat puterea, a durat 25 de ani pentru a crește o generație de „pui de lup”, un termen chinezesc pentru cei care au crescut sub comunism și au fost îndoctrinați să urască și să omoare dușmanii de clasă. Au fost încurajați să lupte, să spargă, să jefuiască și să incendieze fără discriminare.

Cadrele Partidului Comunist atârnă o pancartă pe gâtul unui chinez în timpul Revoluției Culturale din 1966. Cuvintele de pe pancartă indică numele bărbatului și îl acuză că este membru al „clasei negre”. (Domeniul public)

PCC cultivă activ sentimentul criminal. În timpul Revoluției Culturale, eleve adolescente și-au bătut profesorii până la moarte, ca parte a cruciadei ideologice a lui Mao.

În Occident, partidele comuniste își amintesc cu mândrie experiențele Revoluției Franceze și pe cele ale Comunei din Paris. Fiecare revoluție și insurecție a fost făcută de o mulțime de indivizi care nu aveau scrupule, rușine și compasiune.

Comunismul este un flagel al umanității. Scopul său este distrugerea umanității, iar aranjamentele sale sunt meticuloase și specifice.

Însă, civilizația umană a fost transmisă omului de către Divin. Dacă oamenii își distrug cultura și tradiția și dacă moralitatea societății se prăbușește, ei nu vor putea înțelege Divinitatea.

Putem distruge această încercare a spectrului comunist prin respingerea activă a influenței sale și prin urmarea Divinității, restabilirea tradițiilor și ridicarea moralității noastre. 

Aceasta este atât o epocă a disperării, cât și a speranței.

Acest articol a fost scris parțial  pe baza seriei editoriale speciale „Cum conduce spectrul comunismului lumea”.